Ce site-uri trebuie să fie accesibile pentru persoanele cu dizabilități și cine e scutit

De la magazine online la site-urile băncilor și ale operatorilor telecom, toate trebuie să respecte cerințele tehnice de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, potrivit Legii nr. 232/2022. Obligația a intrat în vigoare la 28 iunie 2025, iar amenzile pentru neconformitate pleacă de la 5.000 la 15.000 de lei, în funcție de tipul încălcării.

Aceast articol este dintr-o serie de 18 reguli pe care eAfacerea.ro le-a strâns pornind de la un ghid ANPC din iulie 2026, completat cu legislația în vigoare, ca să știi exact ce ai de verificat la magazinul tău online în 2026. Găsești lista completă în articolul 18 reguli obligatorii pentru magazinele online.

Legea transpune în legislația română Directiva (UE) 2019/882 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. Reperul tehnic este standardul european EN 301 549, care încorporează Web Content Accessibility Guidelines (WCAG) 2.1 nivel AA. Standardul stabilește un set de reguli pe care site-ul trebuie să le respecte pentru ca oamenii cu deficiențe de vedere, auz, motorii sau cognitive să îl poată folosi.

Ce site-uri sunt vizate

Legea nu se aplică oricărui site, ci unor categorii precise de servicii furnizate consumatorilor. Iată-le, potrivit art. 2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 232/2022:

• servicii de comerț electronic, adică orice site sau aplicație prin care un consumator poate încheia un contract la distanță;
• servicii bancare pentru consumatori: contracte de credit, monedă electronică, servicii de plată, conturi de plăți;
• servicii de comunicații electronice, cum sunt cele oferite de operatorii de telefonie și internet;
• servicii care oferă acces la conținut mass-media audiovizuale, precum platformele de streaming;
• cărți electronice și software-ul dedicat lor;
• site-urile, aplicațiile mobile, biletele electronice și informațiile de călătorie ale operatorilor de transport aerian, feroviar, naval și cu autobuzul.

Un site de comerț electronic, unul al unei bănci, al unui operator telecom sau al unei platforme de streaming intră toate sub incidența legii, indiferent de mărimea companiei care operează serviciul. Legea vizează serviciul furnizat, nu dimensiunea firmei.

Cine este scutit și cine nu

Legea este dificilă de interpretat pentru că folosește multe trimiteri interne, iar unele dintre acestea sunt neclare.

Articolul 4 alin. (1) stabilește regula generală: operatorii economici pot furniza servicii numai dacă respectă cerințele de accesibilitate din anexa 1 a legii. Aici intră comerțul electronic, băncile, telecom-ul și celelalte categorii de la art. 2 alin. (3) și (4).

În același timp, definiția comerțului electronic din lege este cuprinzătoare: „servicii furnizate la distanță, prin site-uri web, și servicii integrate pe dispozitive mobile, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a unui consumator în vederea încheierii unui contract de consum", potrivit art. 3 pct. 22.

Aliniatul (5) in schimb scutește micro-întreprinderile care ofera servicii de „cerințele de accesibilitate prevăzute la alin. (3)". Pe de alta parte, aliniatul (3) insa nu vorbeste in clar de aceste cerinte in clar, ci doar face referire la “cerințele de accesibilitate prevăzute la pct. 4 din anexa nr. 1.” in contextul unei exceptii de la alin. (1) care se aplica doar pentru “serviciile urbane, suburbane și regionale furnizate de operatorii economici”

Textul este ambiguu, iar interpretările diferă. Niciuna dintre sursele verificate nu explică prin ce mecanism ajunge la interpretarea propusă.

Am trimis o cerere oficială către Autoritatea pentru Digitalizarea României, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Am întrebat direct dacă micro-întreprinderile care furnizează comerț electronic sunt scutite de obligațiile de accesibilitate, dacă are importanță că produsele vândute sunt fabricate de vânzător sau doar revândute și dacă ghidurile promise micro-întreprinderilor au fost publicate. Actualizăm articolul de îndată ce primim un răspuns.

Există o singură scutire generală clară, aplicabilă oricărui operator: „sarcina disproporționată", potrivit art. 14. Un operator o poate invoca dacă evaluarea documentată arată că respectarea cerințelor ar impune costuri disproporționate față de cifra sa de afaceri sau ar modifica fundamental natura produsului. Evaluarea trebuie păstrată intern 5 ani și pusă la dispoziția autorității la cerere.

Ce înseamnă concret WCAG 2.1 AA

Într-o traducere practică, site-ul trebuie să respecte patru principii. Să fie perceptibil, operabil, ușor de înțeles și robust pentru tehnologiile de asistare. Tehnologiile de asistare sunt lucruri precum cititoarele de ecran folosite de nevăzători, tastaturile speciale sau comenzile vocale.

Pe partea concretă, asta înseamnă printre altele:

• contrast suficient între text și fundal, pentru cei cu vedere slabă;
• navigare completă doar cu tastatura, fără dependență de mouse;
• text alternativ (alt-text) pentru toate imaginile care transmit informație;
• structură semantică a paginii (titluri H1, H2, H3 în ordine logică);
• formulare cu etichete corecte, mesaje de eroare clare și posibilitatea de a corecta greșelile;
• videoclipurile cu voce să aibă subtitrări sau transcript;
• funcționalitățile principale să funcționeze fără dependență strictă de culoare;
• compatibilitate cu cititoarele de ecran folosite de utilizatorii nevăzători.

WCAG 2.1 la nivelul AA are peste 50 de criterii tehnice, iar EN 301 549 le structurează pentru contextul reglementat european. Un audit inițial se poate face cu instrumente gratuite precum axe DevTools, WAVE sau Lighthouse. Auditul automat prinde însă doar o parte din problemele reale, deci pentru conformitate reală trebuie completat cu testare manuală și, ideal, cu testare făcută alături de utilizatori cu dizabilități.

Ce riști dacă nu respecți

Amenzile pentru furnizorii de servicii sunt structurate pe tipul încălcării, la art. 27 alin. (1) lit. f)-j) din Legea nr. 232/2022:

• 6.000 - 12.000 de lei pentru neconformitatea serviciului însuși cu cerințele de accesibilitate (art. 13 alin. 1);
• 7.000 - 15.000 de lei pentru lipsa informațiilor despre accesibilitate în termeni și condiții sau într-un document echivalent (art. 13 alin. 2 lit. a-d);
• 7.000 - 15.000 de lei dacă nu iei măsuri corective la constatarea neconformității și nu informezi autoritatea (art. 13 alin. 2 lit. e);
• 6.000 - 12.000 de lei pentru lipsa procedurilor interne care mențin conformitatea în timp (art. 13 alin. 3);
• 5.000 - 10.000 de lei pentru necooperare cu autoritatea de supraveghere (art. 13 alin. 2 lit. f-g).

Sancțiunile se pot cumula. Agentul constatator poate propune, potrivit art. 27 alin. (2), și măsuri complementare precum suspendarea activității pe perioada neconformității sau suspendarea avizului de exercitare.

Consumatorii, precum și asociațiile care le reprezintă, se pot adresa direct instanței sau autorității de supraveghere pentru nerespectarea cerințelor, potrivit art. 26 din lege. Practic, riscul nu vine doar din control programat, ci și din sesizări făcute de utilizatori afectați.

Autoritatea de supraveghere diferă după tipul serviciului, potrivit art. 19 alin. (1). Pentru comerț electronic, cărți electronice și site-uri de operatori de transport, verifică Autoritatea pentru Digitalizarea României. Pentru servicii bancare pentru consumatori, verifică Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Pentru comunicații electronice, verifică ANCOM.

Ce ai de făcut acum

Un plan minim de acțiune, pornind de la premisa că site-ul tău intră sub incidența legii:

• verifică în ce categorie de servicii cazi (art. 2 din lege) și identifică autoritatea competentă (art. 19);
• fă un audit inițial automat cu axe DevTools, WAVE sau Lighthouse. Rezultatul îți dă lista problemelor tehnice de bază: contrast, alt-text, structură semantică, navigare cu tastatura;
• prioritizează remedierea criteriilor WCAG 2.1 AA. Începe cu paginile de intrare, coșul de cumpărături dacă vinzi online, formularele și fluxul de plată;
• pregătește informațiile despre modul în care serviciul respectă cerințele de accesibilitate. Legea îți cere să le incluzi în termeni și condiții sau într-un document echivalent, potrivit art. 13 alin. (2) și anexei 5;
• documentează procesul intern. Legea îți cere să ai proceduri prin care conformitatea se menține în timp, nu doar la un moment dat, potrivit art. 13 alin. (3);
• dacă ești micro-întreprindere într-o categorie care ar putea fi scutită, documentează totuși evaluarea. Interpretarea legii nu este încă tranșată oficial, iar pașii făcuți spre conformitate te ajută separat la SEO tehnic și la contractele B2B care cer deja accesibilitate ca precondiție.

Dacă lucrezi cu un furnizor pentru site sau aplicație, cere-i o declarație de conformitate cu EN 301 549. Furnizorii serioși o oferă deja. Dacă furnizorul nu știe ce înseamnă asta, este un semnal că trebuie să testezi tu sau să găsești un audit specializat.

O ultimă observație despre soluțiile de tip overlay. Un widget care oferă vizitatorului control asupra contrastului sau dimensiunii textului nu înlocuiește remedierea reală în codul site-ului. Federal Trade Commission (FTC), autoritatea americană pentru protecția consumatorilor, a amendat cu 1 milion de dolari accessiBe, un furnizor mare de asemenea widgeturi, pentru afirmații înșelătoare despre nivelul de conformitate oferit clienților, potrivit unui comunicat FTC din 3 ianuarie 2025.

Cerințele Legii nr. 232/2022 pentru magazinele online se regăsesc și în lista de 18 obligații de conformitate pentru comerțul online în 2026, prezentată separat pe 18 reguli obligatorii pentru magazinele online în 2026.

Surse:

• Legea nr. 232/2022 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (Monitorul Oficial nr. 743 din 25 iulie 2022); Directiva (UE) 2019/882;
• Standardul EN 301 549; Web Content Accessibility Guidelines (WCAG) 2.1; FTC — comunicat 3 ianuarie 2025 privind accessiBe

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații specifice, consultă textul Legii nr. 232/2022 publicat în Monitorul Oficial și, dacă este cazul, un specialist.