Peste o treime dintre antreprenorii din IMM-urile românești, 38,29%, spun că folosesc inteligență artificială în firmă, dar doar 12,47% recunosc că folosesc AI generativă, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor din România 2026¹. Cele mai folosite instrumente AI din România sunt ChatGPT, Gemini și Copilot, potrivit unui studiu Reveal Marketing Research⁴ realizat pe populația generală, nu specific pe antreprenori; toate trei sunt, tehnic, AI de tip generativ.
Procentul de 12,47% marchează, cel mai probabil, granița dintre utilizarea profesională și cea experimentală. Antreprenorii care recunosc AI generativă folosesc asumat instrumente precum ChatGPT sau Copilot, prin abonamente de business sau integrări tehnice directe (API); restul, cei care bifează doar „AI", se limitează la chatul gratuit pentru sarcini mărunte, fără să realizeze că, tehnic, folosesc tot AI generativă.
Ca să fim clari pe termeni: AI generativă (Inteligență Artificială generativă, IA)⁵ creează conținut nou (text, imagini, cod, sunet) și stă în spatele produselor de mai sus. Dar nu e singurul fel de AI. Există și inteligență artificială care nu generează, ci analizează sau anticipează: algoritmii de recomandare care aleg ce vezi în feedul de pe YouTube, TikTok sau Netflix, estimarea cererii, detectarea fraudelor bancare sau filtrele anti-spam din e-mail.
Raportul folosește cei doi termeni fără să-i definească și îi lasă pe respondenți să răspundă din instinct. Așa că cifrele spun mai puțin despre ce tehnologie chiar e în firme și mai mult despre cât de puțin o înțeleg cei care o folosesc.
Cifrele vin dintr-un chestionar la care au răspuns întreprinzătorii și managerii din 1.174 de firme micro, mici și mijlocii, în prima jumătate a anului 2026, din toate cele opt regiuni de dezvoltare și din toate județele. Eșantionul a fost construit prin sondaj stratificat și e considerat reprezentativ pentru sectorul IMM din România.¹
Cât de elastic e „folosesc AI"
Cât de mult atârnă totul de definiție se vede dintr-o comparație directă. Doar 5,2% dintre firmele din România folosesc inteligență artificială, potrivit celei mai recente anchete Eurostat². Este ultimul loc în Uniunea Europeană, sub Polonia (8,4%) și Bulgaria (8,5%), la o medie UE de 20%. Eurostat e oficiul de statistică al Uniunii Europene și publică în fiecare an o anchetă despre digitalizarea firmelor din toate statele membre; ediția din decembrie 2025 e cea mai recentă disponibilă, următoarea fiind programată abia pentru decembrie 2026.
Cifra românească e mică pentru că metodologia e strictă pe două planuri: Eurostat chestionează doar firme cu cel puțin 10 angajați, excluzând micro-întreprinderile, și cere o listă tehnică de tipuri specifice de AI: generare de text, imagine sau sunet, recunoaștere vocală, analiză de date prin machine learning, automatizarea fluxurilor de lucru, nu o simplă bifă „da/nu". Firma trebuie să recunoască folosirea uneia dintre aceste tehnologii anume, nu doar impresia generală că „lucrează cu AI".
Diferența dintre 38,29% și 5,2% nu arată, așadar, două realități contradictorii, ci două feluri diferite de a întreba: unul general și deschis, celălalt tehnic și restrâns la firme mai mari.
Apare un semnal asemănător și într-un sondaj separat, realizat de Raiffeisen Bank³ pe 256 de antreprenori, clienți ai băncii cu cifră de afaceri de peste 100.000 de euro: doar 12% dintre respondenți spun că folosesc activ AI în business, potrivit unui comunicat din 22 aprilie 2026. Cifra e izbitor de apropiată de cei 12,47% din Carta Albă care declară AI generativă, dar comparația cere rezervă: eșantioanele nu sunt comparabile. Unul e reprezentativ la nivel național, celălalt vine de la clienții unei singure bănci, peste un prag minim de cifră de afaceri, iar Raiffeisen a întrebat despre AI în general, nu specific despre AI generativă. Cele două cifre pot coincide întâmplător, nu pentru că măsoară același lucru.
Dincolo de termeni: folosit ocazional sau integrat?
Peste stratul de vocabular mai e unul, de profunzime. ChatGPT e de departe cel mai folosit instrument de AI din România: 83% dintre utilizatorii de AI îl folosesc, potrivit studiului Reveal Marketing Research⁴ citat mai sus, realizat pe populația generală, nu specific pe antreprenori. Este plauzibil ca mulți dintre cei care spun „folosesc AI" să se refere la faptul că au discutat ocazional cu un ChatGPT: util, dar neintegrat în munca firmei. Iar cei 12,47% care declară AI generativă (cifră regăsită, aproximativ, și în sondajul Raiffeisen) să fie mai aproape de o folosire deliberată, prinsă într-un flux de lucru.
Aceasta este o interpretare, nu o concluzie confirmată de date. Dar, dacă e corectă, adevăratul subiect nu e „ai folosit AI vreodată", ci „l-ai legat de un proces din firmă".
La ce folosesc firmele AI-ul acum: aproape totul stă în marketing
Dintre firmele care folosesc AI, cele mai multe îl pun pe marketing și promovare (64,53%). La distanță vin vânzările (30,89%), eficientizarea producției (29,66%), resursele umane (29,36%) și managementul general (22,63%).
Este de înțeles de ce marketingul conduce: rezultatul se vede repede, iar riscul e mic, fie că vorbim de un text de postare, o descriere sau o imagine. Tot acolo e și limita: AI-ul a rămas un instrument de conținut, nu unul de proces.
Câștigurile mari (comenzi procesate automat, oferte generate din date, rapoarte care se scriu singure) stau exact în zonele unde adopția e încă sub 30%.
Ce a blocat adopția AI în departamentul de marketing?
Două obstacole ies în față din date, și niciunul nu e prețul tehnologiei.
Primul e securitatea. Incidentele cibernetice și protecția datelor sunt principalul risc, indicat de 54,66% dintre antreprenorii chestionați, potrivit Cartei Albe 2026¹. Al doilea e omul: lipsa personalului calificat care să folosească AI, semnalată de 31,49% dintre respondenți.
Practic, antreprenorii știu ce ar putea face cu AI-ul, dar nu au în echipă pe cineva care să-l ducă dincolo de un prompt scris manual. Asta explică de ce mulți rămân la marketing: e singura zonă în care folosești AI fără să integrezi nimic în sistemele firmei.
În momentul în care vrei automatizare reală, adică să legi AI-ul de baza ta de date, de CRM și de fluxul de comenzi, ai nevoie fie de competențe interne, fie de un partener care le aduce.
Cine adoptă AI cel mai rapid: firmele tinere și sectorul serviciilor
Adoptarea nu e uniformă. Firmele sub 5 ani conduc detașat la AI generativă (19,74%), un procent care coboară la 8,57% la firmele de 10-15 ani. La utilizarea generală a AI, firmele tinere ajung la 45,12%.
Pe sectoare, serviciile sunt în frunte la AI generativă, CRM și ERP, adică exact la instrumentele de proces, nu doar la cele de conținut. Geografic, regiunile Vest și Nord-Vest înregistrează cele mai ridicate niveluri de digitalizare și de utilizare a AI, arată datele Cartei Albe 2026¹.
Dacă ai o firmă matură, din afara acestor sectoare, citirea corectă nu e „am rămas în urmă", ci „avansul celorlalți e încă mic și recuperabil". O adopție de 12,47% la AI generativă înseamnă că piața abia pornește, iar cine se mișcă acum prinde un avantaj real, nu unul recuperat din urmă.
Ce faci acum, pas cu pas
Recomandarea noastră, pe baza cifrelor de mai sus, e să tratezi decalajul ca pe un plan de lucru în cinci pași, nu ca pe o cursă de recuperat:
- Fă inventarul. Notează unde folosești deja AI și dacă e doar în marketing. Dacă da, ai bifat partea ușoară. Urmează partea cu impact.
- Alege un singur proces operațional repetitiv (procesare comenzi, răspunsuri la întrebări frecvente, generare de oferte, raportare) și măsoară cât timp îți ia acum. Fără cifra de start nu ai cum să demonstrezi câștigul.
- Rezolvă securitatea înainte de conectare. Stabilește cine are acces, unde se stochează datele și ce informații intră în instrumentele externe. Acesta e primul risc semnalat de piață, deci merită tratat din start, nu la final.
- Decide onest dacă ai competența internă. Dacă nu, un partener extern e de obicei mai rapid și mai ieftin decât să angajezi un specialist, mai ales că lipsa personalului calificat e chiar al doilea obstacol al pieței.
- Pornește de la un proiect mic și măsurabil, nu de la o „transformare digitală" completă. Un flux automatizat care merge bate zece rămase idei.
Note:
- Carta Albă a IMM-urilor din România 2026, ediția a XXIV-a (Raport de cercetare nr. 24), realizată de IMM România și de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Cercetarea s-a desfășurat în prima jumătate a anului 2026, prin chestionar, pe un eșantion de 1.174 de întreprinderi micro, mici și mijlocii, construit prin sondaj de tip stratificat și acoperind toate cele opt regiuni de dezvoltare, toate județele și principalele ramuri de activitate. SRL-urile reprezintă 95,66% din eșantion, iar vârsta medie a firmelor investigate e de 16 ani și o lună. Cifrele privind AI provin din Capitolul 14, Informatizarea și digitalizarea în IMM-uri.
- Eurostat, ancheta privind utilizarea inteligenței artificiale în întreprinderi, ediția publicată în decembrie 2025, referitoare la firme cu cel puțin 10 angajați din toate statele membre UE. Pentru cifra de 5,2% (România) și media UE de 20%.
- Raiffeisen Bank, comunicat de presă din 22 aprilie 2026, realizat pe un eșantion de 256 de antreprenori, clienți ai băncii, cu cifră de afaceri de peste 100.000 de euro. Pentru cifra de 12%.
- Reveal Marketing Research, studiu despre utilizarea AI în rândul românilor, realizat online pe un eșantion reprezentativ național de aproximativ 1.000 de utilizatori de internet cu vârsta 18+, în mediul urban. Pentru dominanța ChatGPT (83%), Gemini (35%) și Microsoft Copilot (15%).
- În acest articol folosim abrevierea AI, termenul internațional larg cunoscut de public, pentru Artificial Intelligence, adică inteligență artificială, prescurtat IA în limba română.
Cifrele din Carta Albă reflectă practicile și percepțiile declarate de respondenți, fără o definiție prealabilă a termenilor „inteligență artificială" și „AI generativă"; au caracter statistic și orientativ.