81,4% dintre antreprenori spun că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026 față de 2025, potrivit sondajului IMM România pentru trimestrul III, la care au participat online 1.290 de antreprenori. 35,7% plănuiesc concedieri în următoarele șase luni și doar 8,5% angajări. Cele mai mari costuri de conformare cu reglementările europene vin din legislația muncii (33,3%), din regulile pentru comerț și produse (27,1%) și din protecția datelor personale (18,3%). 42,6% pun susținerea formării profesionale a angajaților printre primele două măsuri de luat pentru piața muncii, o nevoie care, în firmele ce folosesc AI, se suprapune cu obligația de alfabetizare AI din regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act).
Respondenții au ales singuri să participe, așa că rezultatele nu sunt reprezentative pentru toate IMM-urile. Datele oficiale arată o economie care stagnează. Managerii chestionați de Institutul Național de Statistică (INS) estimează o relativă stabilitate a activității până în noiembrie 2026. Insolvențele au crescut cu 4,85% în primele opt luni din 2026, potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
S-a deteriorat mediul de afaceri în 2026?
81,4% dintre antreprenori spun că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026 față de 2025, potrivit sondajului IMM România pentru trimestrul III 2026. 46,5% îl văd deteriorat și 34,9% foarte deteriorat. 15,5% spun că a rămas la fel și doar 3,1% că s-a îmbunătățit. Niciun respondent nu a ales varianta „s-a îmbunătățit foarte mult”.
Sondajul a fost făcut online, între 24 și 30 septembrie 2026, și a strâns 1.290 de răspunsuri de la antreprenori, cei mai mulți din microîntreprinderi (55%) și firme mici (31,8%).
În prima jumătate a anului, tabloul era mai puțin sumbru. 57,12% dintre antreprenori considerau mediul economic nefavorabil afacerilor, 26,38% îl vedeau neutru și 16,50% favorabil, arată Carta Albă a IMM-urilor din România 2026, studiul anual al IMM România, realizat în prima jumătate a anului pe 1.174 de firme. Tot atunci, 52,64% se așteptau ca situația economică a României să fie mai rea în 2026 decât în 2025.
Cele două cercetări nu au pus aceeași întrebare și nici nu au folosit același tip de eșantion, așa că cifrele nu se pot scădea una din alta. Direcția este însă aceeași. În trimestrul III, pesimismul a devenit aproape general.
Antreprenorii nu văd sprijin nici din partea politicului. 86,8% dintre respondenți consideră nefavorabil (59,7%) sau mai degrabă nefavorabil (27,1%) sprijinul mediului politic pentru antreprenoriat. Doar 1,6% îl văd favorabil sau mai degrabă favorabil.
Despre politicile publice, cei mai mulți spun că acestea cresc costurile de funcționare (27,1%), că nu sunt corelate cu nevoile IMM-urilor (21,7%) sau că îngreunează dezvoltarea afacerii (17,8%). 6,2% spun că politicile publice le facilitează accesul la finanțare și la programe de sprijin.
Care sunt principalele probleme ale IMM-urilor în 2026?
Scăderea cererii (28,8%) și creșterea costurilor cu forța de muncă (28,5%) sunt principalele probleme ale antreprenorilor pe piața în care activează, arată sondajul IMM România. Răspunsurile complete arată astfel:
- scăderea cererii, 28,8%;
- creșterea costurilor cu forța de muncă, 28,5%;
- creșterea prețului energiei și al combustibililor, 20,8%;
- creșterea costurilor cu materiile prime și serviciile, 11,9%;
- creșterea concurenței neloiale, 10%.
Scăderea consumului se vede direct în bani. 55% dintre antreprenori spun că, în ultimele șase luni, le-au scăzut încasările. 11,6% au întârzieri de peste 60 de zile la plata datoriilor, 10,9% și-au redus gama de produse sau servicii și 8,5% au redus deja personalul. Doar 3,1% raportează încasări în creștere.
Energia apasă separat pe costuri. 53,2% dintre respondenți au înregistrat o creștere semnificativă a costurilor operaționale din cauza scumpirii energiei electrice și a combustibililor. 18,6% preiau creșterea din propriul buzunar, ca să nu modifice prețul pentru clienți. 9,9% au redus volumul producției.
Investițiile care ar scădea factura rămân rare. 6% au decis să înlocuiască echipamentele vechi cu unele eficiente energetic și 3,1% să instaleze panouri fotovoltaice.
Câți antreprenori plănuiesc concedieri în următoarele 6 luni?
35,7% dintre antreprenori estimează că vor face concedieri în următoarele șase luni și doar 8,5% că vor angaja. 55,8% vor să păstreze numărul actual de angajați, așa că, în total, 91,5% dintre respondenți nu au în plan nicio angajare.
Cele mai multe concedieri anunțate privesc între unul și patru angajați:
- 15,5% vor renunța la un angajat;
- 14% vor renunța la 2-4 angajați;
- 3,9% vor renunța la 5-7 angajați;
- 2,3% vor renunța la peste 10 angajați.
De partea cealaltă, 6,2% vor angaja un singur salariat și 2,3% între doi și patru.
În 2025, IMM-urile încă angajau. Un IMM a angajat în medie 3,82 persoane și a pierdut 1,91, un spor mediu de 1,91 salariați pe firmă, arată Carta Albă a IMM-urilor 2026, pe eșantionul ei reprezentativ.
Așteptările pentru activitatea firmei sunt la fel de rezervate. 53,5% dintre antreprenori se așteaptă la o scădere în următoarele șase luni (30,2% moderată și 23,3% semnificativă) și 27,9% la stagnare. 9,3% prevăd o creștere moderată. Niciun respondent nu anticipează o creștere semnificativă.
Ce legislație europeană aduce cele mai mari costuri de conformare pentru IMM-uri?
Legislația muncii (33,3%) vine pe primul loc în topul costurilor de conformare și raportare generate de reglementările europene, urmată de regulile pentru comerț și produse (27,1%) și de protecția datelor personale (GDPR, 18,3%). Antreprenorii au putut alege mai multe domenii:
- legislația muncii, 33,3%;
- comerț și produse, 27,1%;
- GDPR, 18,3%;
- mediu și tranziție verde, 17,7%;
- raportare ESG (de mediu, sociale și de guvernanță), 8,5%;
- protecția consumatorilor, 7%.
12,1% au ales varianta „niciunul dintre cele enumerate”.
IMM România leagă această percepție de felul în care România aplică regulile europene. La transpunerea în legislația națională se adaugă obligații de raportare și conformare mai mari decât cele din actele europene, justificate cu formula „așa ni se cere de la Bruxelles”, explică organizația în concluziile sondajului. Fenomenul se numește suprareglementare (în engleză, gold-plating).
66,11% dintre antreprenori vor ca Testul IMM să se aplice tuturor reglementărilor noi, arată Carta Albă a IMM-urilor 2026. Testul IMM evaluează impactul unui proiect de act normativ asupra firmelor mici și mijlocii și se face de inițiatorul actului, înainte de avizare, potrivit art. 9¹ alin. (4) din Legea nr. 346/2004. Microîntreprinderile și firmele mici cer, în plus, regula „one in, two out” (pentru fiecare obligație nouă se elimină două existente) și un mecanism care să prevină suprareglementarea.
Procentul mic de la protecția consumatorilor (7%) merită citit cu atenție. În eșantion predomină serviciile (42,6%) și transporturile (23,3%). Comerțul reprezintă doar 15,5% din eșantion, așa că procentul reflectă în mică măsură firmele care vând direct consumatorilor.
Dacă ai un magazin online, cele mai multe dintre obligațiile specifice vânzării online vin din protecția consumatorilor. Le-am adunat în 18 reguli obligatorii pentru magazinele online în 2026. Pentru partea de date personale, amenzile aplicate în 2026 le găsești în Respectă magazinul tău GDPR-ul? Amenzile aplicate deja în 2026 au ajuns la 20.700 de euro.
Formare profesională și AI Act: ce obligații de instruire ai?
42,6% dintre antreprenori consideră susținerea formării profesionale continue drept una dintre primele două măsuri pentru piața muncii, mai mult decât orice altă variantă. Urmează subvenționarea sistemului Kurzarbeit (25,6%), prin care statul compensează o parte din salariu atunci când firma reduce temporar programul de lucru în loc să concedieze, și subvenționarea șomajului tehnic (22,5%).
Firmele investesc puțin în instruire. Puțin peste jumătate dintre IMM-uri au avut în vedere instruirea angajaților în 2025, arată Carta Albă a IMM-urilor 2026. Firmele au alocat instruirii, în medie, 1% din cifra de afaceri. Cursurile au ajuns la 9,15% dintre salariați. Competențele digitale au fost al doilea obiectiv al acestor cursuri (36,39% dintre firme), după marketing și promovare (38,23%).
Instruirea are și o componentă legală, dacă în firma ta se folosește inteligența artificială. AI Act cere, prin articolul 4, firmelor care folosesc sisteme AI în activitatea profesională să ia măsuri pentru alfabetizarea AI a personalului. Obligația ți se aplică dacă, de exemplu:
- angajații tăi folosesc, cu acordul firmei, ChatGPT, Gemini sau Copilot pentru sarcini de serviciu;
- ai un chatbot pe site care răspunde clienților;
- generezi cu AI descrieri de produse, oferte sau postări;
- folosești AI pentru a analiza date despre clienți sau angajați.
Din 27 iulie 2026, obligația s-a relaxat, după modificarea adusă de Regulamentul (UE) 2026/1744, cunoscut ca Digital Omnibus. De la această dată, firmele trebuie să ia măsuri care sprijină dezvoltarea alfabetizării AI a personalului, fără să garanteze un anumit nivel de competență. Comisia Europeană și statele membre au primit, în schimb, sarcina să sprijine aceste eforturi, mai ales la IMM-uri.
Câți dintre angajați folosesc deja AI la muncă, fără reguli de la firmă, am arătat în Angajații tăi folosesc deja AI la muncă? 22% întreabă întâi un chatbot, nu managerul. Obligațiile specifice unui chatbot pe site le găsești în Ai chatbot pe site pentru clienți? Ce obligații aduce AI Act.
Câte IMM-uri folosesc AI în 2026?
38,29% dintre IMM-uri spun că folosesc inteligență artificială și 12,47% că folosesc AI generativ, arată Carta Albă a IMM-urilor 2026. Sondajul din trimestrul III nu a întrebat despre tehnologie, așa că pentru AI rămân datele din prima jumătate a anului.
Statistica oficială arată mult mai puțin. Doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați foloseau AI în 2025, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. De ce diferă atât de mult cele două cifre am explicat în Adopția AI în IMM-uri: 38% spun că îl folosesc, dar doar 12% recunosc AI generativ. Ce înseamnă pentru afacerea ta.
Antreprenorii chestionați pentru Carta Albă văd în AI mai ales riscuri de securitate și de personal. 54,66% indică incidentele cibernetice și securitatea datelor, 31,49% lipsa personalului calificat care să folosească AI. Costurile ridicate apar abia la 11,59%, urmate de schimbările legislative, cu 10,83%.
Interpretarea noastră este că firmele intră în ultimul trimestru din 2026 cu încasări în scădere și costuri cu munca în creștere, o situație în care automatizarea sarcinilor repetitive poate reduce costul cu munca. În turism, de exemplu, AI-ul a rămas mai ales în promovare. 53,4% dintre operatori folosesc AI, dar doar 16,9% au un program de gestionare a relației cu clienții (CRM), arată Carta Albă a Turismului 2026, analizată în Carta Albă a Turismului 2026: venituri în scădere la 76,4% dintre firme și turiști care revin tot mai rar.
Ce măsuri cer antreprenorii de la Guvern în 2026?
Reducerea taxelor pe muncă (68,2%) vine pe primul loc. Antreprenorii au ales cele trei măsuri principale pe care viitorul Guvern ar trebui să le ia pentru IMM-uri:
- reducerea impozitării pe forța de muncă, 68,2%;
- reducerea impozitului pe dividende la 5%, 56,6%;
- granturi din fonduri europene, 43,4%;
- reducerea prețului la energia electrică, 41,9%;
- compensarea creșterii prețului la combustibili, 34,1%;
- debirocratizare și simplificarea obligațiilor, 26,4%;
- garanții prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), 20,2%.
Impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026, potrivit Legii nr. 141/2025. Cererea antreprenorilor înseamnă, așadar, o reducere de 11 puncte procentuale față de nivelul din 2026.
Sondajul folosește formula „viitorul Guvern” pentru că, la începutul lui octombrie 2026, România nu avea un guvern cu puteri depline. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru luni, 6 octombrie. Premierul desemnat trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului în termen de 10 zile de la desemnare, potrivit art. 103 din Constituție.
Ce estimează INS pentru toamna 2026 și cât au crescut insolvențele?
Managerii din toate sectoarele analizate de INS estimează o relativă stabilitate a activității economice în perioada septembrie-noiembrie 2026, potrivit anchetei de conjunctură a INS, publicată pe 28 septembrie. În comerțul cu amănuntul, managerii anticipează o creștere moderată a numărului de angajați. Tot managerii anticipează creșteri de prețuri în industria prelucrătoare, construcții și comerțul cu amănuntul.
Ancheta INS chestionează manageri din firme de toate dimensiunile, nu doar IMM-uri, așa că rezultatele nu se compară direct cu sondajul IMM România.
Datele ONRC arată o creștere moderată a insolvențelor. 4.782 de firme și persoane fizice autorizate (PFA) au intrat în insolvență în primele opt luni din 2026, cu 4,85% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor ONRC. Dizolvările au crescut cu 2,92%, la 37.227 de firme, potrivit statisticilor ONRC privind dizolvările.
Ce poți face acum?
Recomandările de mai jos aparțin redacției și pornesc de la datele din sondaj și din studiile citate.
- Verifică ce obligații europene ți se aplică efectiv. Dacă vinzi online, pornește de la 18 reguli obligatorii pentru magazinele online în 2026 și bifează regulă cu regulă ce ai deja pe site.
- Pune reguli scrise pentru folosirea AI în firmă. Stabilește ce instrumente sunt permise și ce date nu au voie să ajungă într-un chatbot, apoi organizează o instruire scurtă pentru echipă. Așa iei și măsurile de alfabetizare AI cerute de art. 4 din AI Act.
- Alege un singur proces repetitiv pe care să-l automatizezi. Răspunsurile la întrebări frecvente, procesarea comenzilor sau generarea ofertelor sunt candidații obișnuiți. Măsoară cât timp îți ia acum, ca să poți calcula câștigul.
- Rezolvă securitatea datelor înainte să conectezi AI-ul la sistemele firmei. Securitatea datelor este primul risc pe care antreprenorii îl văd în folosirea AI. Cele mai frecvente capcane le-am descris în Angajații tăi descarcă unelte AI gratuite? Peste 30.000 de atacuri s-au ascuns în ele, în patru luni.
Cât de reprezentativ este sondajul IMM România din trimestrul III?
Rezultatele nu sunt reprezentative statistic, pentru că respondenții au ales singuri să participe la sondajul online, derulat între 24 și 30 septembrie 2026. Nici IMM România nu prezintă eșantionul ca reprezentativ. 55% dintre respondenți conduc microîntreprinderi, 31,8% firme mici, 12,4% firme mijlocii și 0,8% firme mari.
Pe sectoare, 42,6% activează în servicii, 23,3% în transporturi, 15,5% în comerț, 5,4% în construcții, 4,7% în HoReCa și producție și 3,9% în agricultură. Ponderea mare a transporturilor poate împinge rezultatul spre pesimism. În Carta Albă a IMM-urilor 2026, firmele din transporturi au fost printre cele mai negative, 73,91% dintre ele considerând mediul economic nefavorabil, față de 57,12% în întregul eșantion.
Carta Albă, în schimb, se bazează pe un eșantion stratificat de 1.174 de firme din toate regiunile, pe care autorii îl consideră reprezentativ pentru sectorul IMM. Din datele publicate pentru trimestrul III rezultă că 91,5% dintre respondenți nu plănuiesc angajări. În concluziile sale, IMM România menționează 81,5%.
Acest articol are caracter informativ și nu reprezintă consultanță juridică sau fiscală.