Ai chatbot pe site pentru clienți? Ce obligații aduce AI Act

Dacă magazinul tău online are un chatbot, clientul trebuie să afle din prima interacțiune că vorbește cu o inteligență artificială (IA), nu cu un om. Regula se aplică din 2 august 2026, indiferent de mărimea magazinului și fără perioadă de grație, inclusiv pentru chatbot-urile instalate cu ani în urmă, potrivit art. 50 din Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială, cunoscut după denumirea engleză AI Act. Obligația de a construi mesajul revine furnizorului chatbotului. Tu ești cel care verifică dacă mesajul ajunge efectiv la clientul tău, pe site-ul tău.

Acest articol face parte dintr-o serie de 18 reguli pe care le-am strâns pornind de la ghidul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) din iulie 2026. Acolo unde ghidul nu acoperea subiectul, am completat cu legislația în vigoare, cum este cazul aici, cu o obligație nouă din regulamentul european privind inteligența artificială. Găsești lista completă în articolul 18 reguli obligatorii pentru magazinele online în 2026.

Ce se schimbă din 2 august 2026

Din 2 august 2026 se aplică două obligații noi de transparență:

• Clientul trebuie să afle că vorbește cu o inteligență artificială, nu cu un om.
• Conținutul generat automat cu IA trebuie să poarte un marcaj care permite detectarea lui ca atare.

Ambele sunt formulate în art. 50, în sarcina furnizorului sistemului de IA. Dacă folosești un chatbot sau un instrument de generare de conținut cumpărat de la altcineva, partea care îți revine este verificarea rezultatului pe site-ul tău.

Regulamentul mai acoperă etichetarea deepfake-urilor și a textelor de interes public generate cu IA. Acestea privesc rar un magazin online obișnuit, așa că rămân în afara acestui ghid.

Cui i se aplică

Regulile te privesc dacă:

• ai un chatbot sau un asistent virtual pe site, care răspunde clienților
• folosești IA ca să generezi descrieri de produs, texte de marketing, imagini sau video pentru magazin

Se aplică indiferent de mărimea magazinului tău. Nu există o scutire pentru firme mici, potrivit întrebărilor frecvente publicate de Comisia Europeană privind art. 50.

Regulamentul folosește doi termeni pe care merită să-i înțelegi. Furnizorul este cel care a construit sistemul de IA și l-a pus pe piață sub numele lui. Implementatorul este cel care folosește acel sistem în activitatea profesională, fără să-l fi construit. Dacă ai cumpărat un chatbot de pe o platformă precum Tidio, Intercom sau ManyChat și l-ai pus pe site-ul tău, ești implementator, nu furnizor.

Distincția contează pentru că art. 50 alin. (1) și alin. (2) formulează cele două obligații în sarcina furnizorului. Devii furnizor doar dacă pui sistemul pe piață sub numele sau marca ta ori îl modifici substanțial, potrivit art. 25 din regulament.

Ai un chatbot cumpărat, nu construit de tine? Ce trebuie să verifici

Dacă ai luat chatbotul de la o platformă terță, obligația de a proiecta dezvăluirea, adică de a construi tehnic mesajul „vorbești cu o IA", cade pe furnizorul platformei.

Asta nu înseamnă că platforma cumpărată este automat conformă în implementarea ta. Mesajul trebuie să ajungă la clientul tău, pe site-ul tău, în forma în care l-ai instalat. Verificarea o poate face doar cine administrează site-ul.

Recomandăm să tratezi verificarea mesajului ca pe o sarcină proprie, deși răspunderea legală principală stă la furnizor.

Ce nu pare să fie suficient, pe baza principiului general din orientările Comisiei, „clar și distinct, perceptibil chiar în interacțiune":

• o mențiune ascunsă în termenii și condițiile site-ului
• un marcaj tehnic invizibil pentru client
• o formulare vagă, de tipul „asistent virtual", fără să spună clar că este vorba de IA

Suficient este un mesaj clar și vizibil, afișat din prima interacțiune, care spune direct că interlocutorul este o inteligență artificială.

Există o excepție, interpretată restrictiv. Dacă este evident din context că vorbești cu o IA, obligația de a o spune explicit nu se mai aplică. Testul se raportează la o persoană medie, rezonabil informată și atentă, nu la presupunerea ta despre ce este „evident".

Pentru această obligație nu există perioadă de grație. Se aplică din 2 august 2026 și chatbot-urilor instalate înainte de această dată.

Conținutul generat cu IA: ce trebuie marcat și ce excepții există

Dacă folosești IA ca să generezi descrieri de produs, imagini sau texte de marketing pentru magazin, rezultatul trebuie să poarte un marcaj care poate fi citit automat, astfel încât să fie detectabil ca fiind generat de IA. Implementarea marcării revine furnizorului instrumentului, potrivit art. 50 alin. (2), așa că partea care depinde de tine este alegerea unui instrument conform.

Câteva excepții relevante:

• editarea standard (corectarea gramaticii, ajustări minore) nu intră sub incidența obligației
• codul sursă este exceptat
• există o excepție îngustă pentru conținutul folosit exclusiv în context industrial sau între firme (B2B)

Dacă foloseai deja un instrument de generare de conținut înainte de 2 august 2026, furnizorul acelui instrument are timp până pe 2 decembrie 2026 să implementeze marcarea. Termenul vine din pachetul omnibus de modificare a regulamentului, nu din textul publicat în 2024. Perioada de grație privește doar obligația de marcare, nu și dezvăluirea chatbotului.

Comisia Europeană a publicat un cod voluntar de bune practici privind transparența conținutului generat de IA, la care furnizorii de instrumente IA pot adera ca să demonstreze conformitatea într-un mod predictibil.

Ce riști dacă nu respecți

Amenzile pentru încălcarea obligațiilor de transparență ajung până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri globală anuală, potrivit art. 99 alin. (4) din regulament.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), inclusiv start-up-uri, se aplică plafonul cel mai mic dintre cele două, potrivit art. 99 alin. (6). Pentru un magazin online din România, asta înseamnă procentul din cifra de afaceri, nu suma de 15 milioane de euro. La o cifră de afaceri de 2 milioane de lei, maximul teoretic este de 60.000 de lei.

Cine verifică în România și de când pot veni sancțiunile

Guvernul a desemnat Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) autoritate națională de supraveghere a pieței și punct unic de contact pentru regulamentul privind inteligența artificială, printr-un memorandum din 12 martie 2026.

Cadrul legislativ național care stabilește procedura de sancționare și cooperarea între autorități este încă în lucru, potrivit comunicatului ANCOM din 24 iulie 2026. Până la intrarea lui în vigoare nu există în România un mecanism prin care obligațiile din art. 50 să fie sancționate. Informația este valabilă la data actualizării acestui articol, 14 septembrie 2026.

Obligația europeană se aplică însă din 2 august 2026, independent de calendarul legii naționale.

Ce ai de făcut acum

• Verifică dacă ai un chatbot sau asistent virtual pe site și dacă spune clar, din prima interacțiune, că este o inteligență artificială.
• Dacă ai cumpărat chatbotul de la o platformă terță, verifică tu însuți mesajul afișat clientului. Obligația tehnică stă la furnizor, dar rezultatul se vede pe site-ul tău.
• Dacă folosești IA pentru descrieri de produs, imagini sau alt conținut, verifică dacă instrumentul pe care îl folosești marchează automat rezultatul.
• Nu aștepta legea națională de sancționare ca să te conformezi. Obligația europeană este deja activă.

Textul integral al obligațiilor: Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială, art. 50

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații specifice, consultă textul Regulamentului (UE) 2024/1689 sau un specialist