Trei din patru firme din turism (76,4%) au venituri mai mici în 2026 decât anul trecut, și aproape jumătate au pierdut peste 20%, potrivit Cartei Albe a Turismului din România 2026, realizată de IMM România și Groupama Asigurări pe baza unui chestionar aplicat în 455 de IMM-uri din sector. În primele șase luni au venit cu 4,1% mai puțini turiști decât în aceeași perioadă din 2025, deși locurile de cazare s-au înmulțit cu aproape 30% din 2020. Rata medie de revenire a turiștilor a scăzut și ea, la 42%, de la 50% anul trecut. Mai mult de jumătate dintre operatori (53,4%) declară că folosesc deja instrumente de inteligență artificială, mai ales în promovare, dar numai 16,9% au un program de gestionare a relației cu clienții (CRM), prin care să păstreze legătura cu turiștii după plecare.
Au scăzut veniturile firmelor din turism în 2026?
Da, pentru trei din patru. 76,4% dintre operatorii din turism declară venituri în scădere în 2026 față de anul trecut, potrivit Cartei Albe a Turismului, studiul lansat de IMM România și Groupama Asigurări. Pentru mulți dintre ei, scăderile sunt mari:
- 49,5% au pierdut peste 20% din venituri;
- 15,7% au pierdut în jur de 10%;
- 11,2% au pierdut în jur de 5%.
Este al doilea an la rând în care aproximativ jumătate dintre operatori raportează pierderi de peste 20%. Raportul dintre firmele care cresc și cele care scad s-a inversat în doi ani. În 2024, 59,56% dintre operatori aveau venituri în creștere. Procentul a coborât la 15,55% în 2025 și la 13,5% în 2026.
De ce scad veniturile, deși locurile de cazare tot cresc?
Cererea scade, în timp ce oferta crește. În primele șase luni din 2026 s-au înregistrat 5.556.529 de turiști, cu 4,1% mai puțini decât în aceeași perioadă din 2025, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) analizate în Carta Albă. Nivelul este sub cel din 2024 și sub cel din 2023. Numărul turiștilor a scăzut în cinci din cele șase luni, singura excepție fiind mai.
În același timp, capacitatea de cazare a crescut de la 358.119 locuri în 2020 la 464.354 în 2025, adică aproape 30% în cinci ani. Constanța deține 122.328 de locuri, aproximativ 26,3% din toată capacitatea țării. Urmează Brașovul, cu 36.334 de locuri, și Bucureștiul, cu 27.979.
Rezultatul se vede în gradul de ocupare. În 2025, unitățile de cazare au fost folosite, în medie, la 29,8% din capacitate, cu 1,1 puncte procentuale mai puțin decât în anul precedent. Pentru autorii studiului, provocarea sectorului s-a mutat de la construirea de noi locuri la ocuparea celor existente pe tot parcursul anului.
Câți turiști se întorc la aceeași unitate de cazare?
Puțini. 60,7% dintre operatori spun că cel mult 40% dintre turiștii lor revin:
- la 27,8% dintre operatori revin cel mult 20% dintre clienți;
- la 32,9% revin între 21% și 40%.
Rata medie de revenire a scăzut în 2026 la 42%, după ce urcase de la 45% în 2024 la 50% în 2025. Studiul concluzionează că în 2026 firmele au avut dificultăți și în păstrarea clienților existenți, pe lângă atragerea unora noi.
Există și firme care au reușit să-și fidelizeze clienții. Pentru 27,8% dintre operatori, peste 60% din clientelă este formată din turiști care revin.
81,8% dintre operatori se bazează pe recomandările turiștilor pentru promovare, al doilea canal după site și rețelele sociale. Numai 16,9% folosesc însă un CRM, instrumentul prin care poți ține legătura cu un turist după ce a plecat. Datele turiștilor păstrate într-un CRM intră sub regulile GDPR, explicate în Respectă magazinul tău GDPR-ul? Amenzile aplicate deja în 2026 au ajuns la 20.700 de euro.
Dacă publici pe site recenziile turiștilor, trebuie să spui dacă și cum verifici că vin de la clienți reali. Detaliile le găsești în Recenzii verificate pe magazinul tău online: ce ești obligat să menționezi, ca să eviți o amendă de 100.000 lei.
Pe ce canale vând firmele din turism?
Aproape toți operatorii sunt prezenți online. 95,5% se promovează prin site și rețele sociale. 85,2% folosesc rețelele sociale și 81,8% au site propriu. Când vine vorba de canalul prin care vând cel mai mult, lucrurile se împart aproape egal:
- rețelele sociale sunt principalul canal de vânzare pentru 35,2% dintre operatori;
- site-ul propriu, pentru 33%;
- platformele de rezervări, pentru 29,5%.
Vânzarea prin site-ul propriu reduce comisioanele plătite intermediarilor și îți dă acces direct la datele de contact ale turistului, observă autorii studiului.
Digitalizarea este mai avansată în administrație decât în vânzări. 81,9% dintre operatori folosesc programe de gestiune (rezervări, cazări, contabilitate), dar numai 21,7% au un program de vânzări și 2,4% un sistem integrat de tip ERP. Studiul descrie o digitalizare predominant operațională, mai degrabă decât strategică.
Cum folosesc firmele din turism inteligența artificială?
53,4% dintre operatori declară că folosesc instrumente de inteligență artificială, arată Carta Albă. Autorii precizează că cifra arată folosirea unor instrumente AI, nu neapărat existența unor sisteme complexe integrate în firmă.
Studiile pe alte populații dau cifre diferite. În sondajul pentru Carta Albă a IMM-urilor din România 2026, care acoperă toate sectoarele, 38% dintre antreprenorii chestionați au spus că firma lor folosește AI, așa cum am arătat în Adopția AI în IMM-uri: 38% spun că îl folosesc, dar doar 12% recunosc AI generativ. Ce înseamnă pentru afacerea ta. Cum folosesc angajații AI la muncă am analizat în Angajații tăi folosesc deja AI la muncă? 22% întreabă întâi un chatbot, nu managerul.
Dintre operatorii care folosesc AI, majoritatea îl aplică în promovare:
- 79,2% pentru marketing și promovare;
- 29,9% pentru eficientizarea proceselor interne;
- 26% pentru chatbot sau relația cu clienții;
- 23,4% pentru dezvoltarea de servicii noi pe baza datelor colectate.
Dacă folosești un chatbot pe site pentru rezervări sau întrebări frecvente, legislația europeană îți impune câteva obligații de informare a clienților. Le găsești în articolul Ai chatbot pe site pentru clienți? Ce obligații aduce AI Act.
Investițiile în tehnologie sunt privite pozitiv. 87,6% dintre operatori le consideră foarte eficiente (42,7%) sau moderat eficiente (44,9%).
Din ce bani investesc firmele din turism?
Mai ales din bani proprii. 80,5% dintre operatori se finanțează din profitul reinvestit sau din economiile firmei. Sursele externe sunt folosite mult mai rar:
- credite bancare: 29,9%;
- credit de la furnizori: 15,6%;
- leasing: 14,3%;
- fonduri nerambursabile: 14,3%.
27% dintre firme au accesat vreodată fonduri europene, deși numai 14,3% trec fondurile nerambursabile printre sursele lor de finanțare. Firmele care au reușit le-au folosit mai ales pentru echipamente noi (60,3%) și infrastructură nouă (51,5%). Autorii studiului consideră că nivelul redus se explică mai degrabă prin birocrație, cofinanțare și capacitatea administrativă a firmelor decât prin lipsa de interes.
Nevoile de finanțare s-au mutat de la construcție spre servicii și tehnologie:
- 62,8% ar investi în servicii suplimentare pentru turiști;
- 51,2% ar investi în echipamente IT, programe, site-uri și aplicații;
- 50% ar avea nevoie de bani pentru a rămâne competitivi și a-și păstra angajații.
Ce probleme au firmele din turism și ce cer statului?
Cea mai mare problemă sunt costurile. 73,9% dintre operatori trec creșterea costurilor operaționale printre cele mai mari provocări din 2026. Pe locul doi, cu 47,7%, se află schimbările în comportamentul turiștilor.
Printre principalele bariere venite din partea statului, operatorii au indicat:
- modificarea cotei de TVA: 66,7%;
- schimbările la voucherele de vacanță: 47,1%;
- creșterea impozitului pe dividende: 40,2%;
- creșterea salariului minim: 29,9%.
60,3% dintre operatori consideră sprijinul autorităților mic sau nesemnificativ. 9,1% îl apreciază ca mare sau foarte mare.
Voucherele de vacanță sunt măsura cu cel mai mare efect pozitiv, pentru 48,1% dintre respondenți. TVA-ul redus la cazare și masă este indicat de 17,3%. 18,5% dintre operatori nu văd nicio măsură publică cu efect pozitiv asupra afacerii lor.
Carta Albă se încheie cu opt propuneri pentru relansarea sectorului HoReCa:
- revenirea TVA-ului pentru HoReCa la 9%, de la 11%, cât era la lansarea studiului, garantată prin lege pentru cel puțin trei ani;
- vouchere de vacanță de 1.600-2.000 de lei pe an, folosite exclusiv în România, cu un bonus de 20% pentru perioada octombrie-mai;
- un program de finanțare dedicat, de tip „IMM INVEST OSPITALITATE", cu garanții de stat de 80-90% și dobândă subvenționată în primele 12 luni;
- eșalonarea datoriilor fiscale pe cel mult 36 de luni pentru firmele viabile;
- amortizare accelerată sau credit fiscal pentru profitul reinvestit în modernizare, eficiență energetică și digitalizare;
- granturi de 30-40% din investiție pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură și alte echipamente eficiente;
- un portal unic pentru autorizații, certificate și avize;
- un pact fiscal pentru 2026-2029, cu preaviz de cel puțin șase luni pentru schimbările fiscale majore.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, anunță în prefața studiului că lucrează la înființarea unei Organizații Naționale de Management al Destinației (OMD). Structura ar urma să coordoneze promovarea turistică a României împreună cu administrațiile locale și mediul privat.
La ce se așteaptă firmele din turism în 2027?
Mai degrabă la o stabilizare. Exact jumătate dintre operatori se așteaptă ca veniturile să crească (34,4%) sau să rămână la fel (15,6%) în 2027. Cealaltă jumătate anticipează în continuare scăderi. La gradul de ocupare, 30% prevăd creșteri și 22,2% stabilitate.
Planurile pentru 2026 arată prudență. 63,3% dintre operatori urmăresc creșterea profitului și 41,1% vor să păstreze afacerea la dimensiunea actuală. 32,2% plănuiesc investiții, dar numai 14,4% vor să-și mărească numărul de locuri de cazare. În același timp, 11,1% plănuiesc să-și vândă sau să-și închidă afacerea.
Cât de reprezentativă este Carta Albă a Turismului 2026?
Studiul se bazează pe un chestionar aplicat în 455 de firme micro, mici și mijlocii din turism, din toate regiunile de dezvoltare ale României, eșantion pe care autorii îl consideră reprezentativ. Carta Albă a fost coordonată de Florin Jianu, președintele IMM România, și de Dragoș Pufulete. Datele despre numărul de turiști și locurile de cazare provin de la INS.